Am spus mereu că pâinea e un dar de la Dumnezeu. Un dar ce trebuie prețuit. Rețetele s-au modernizat, însă rețeta mea preferată este cea a bunicii mele, o rețetă veche și de demult, însă atât de actuală în amintirea mea.
Mirosul pâinii coapte nu se compară cu nimic.
E un miros ce se doboară de la prima inspirație. Te învăluie și te sucește, de vrei musai să te înfingi sălbatic în pâinea aburindă.
Desi, mi-a fost greu, am așteptat să se răcească complet ca să o pot tăia.
Ingrediente:
– 550g făină de pâine
– 330ml apă caldă
– 1 linguriță sare
– 200g maia sălbatică
– 30 ml ulei de măsline
Într-un bol încăpător, amestecăm toate ingredientele până obținem un aluat omogen, lipicios.
Il acoperim cu un prosop și lăsăm să se odihnească 15-20 minute.
Apoi, il scoatem pe blatul bine înfăinat și îl impaturim de cateva ori, dupa care il lasam iar la odihnit 15-20 minute.
Repetăm procesul de 2-3 ori.
Dupa ultima împăturire, il punem la dospit in frigider peste noapte.
A doua zi scoatem aluatul din bol, ii dam o forma de paine și il punem in oala de tuci cu capac.
Dupa preferințe ii putem face un model cu o lama pentru paine sau poate rămâne simplă.
O acoperim cu un capac și o coacem in cuptorul preîncalzit la 250°, pentru 25 minute, apoi inca 25 minute fara capac, cu o temperatură scăzută la 180°.
Când e gata, o scoateți din oală și o acoperiți cu un prosop până se răcește complet.
Ulterior, se servește dupa preferințe.
Este perfectă!
Pofta buna!
P.S. Rețeta pentru maia sălbatică, o veți găsi aici.